E primăvară şi în sufletul meu…

Sau aşa îmi place să cred… pentru că îmi place primăvara.

Pentru că mă face să cânt o mie de cântecele copilăreşti, deşi nu am voce, deşi nu mai sunt copil.

Pentru că mă face să zâmbesc fără motiv.

Pentru că mă face să nu mai vreau să fug, ci pur şi simplu să alerg.

Pentru că cerul senin pe care îl văd dimineaţa mă trage de mână să mă dau mai repede jos din pat.

Pentru că mă bucur enorm când văd primii ghiocei, sau când ajung dimineaţa la servici şi îmi găsesc biroul plin de flori.

Pentru că astea de mai sus, şi multe alte multe motive.